"Tot ceea ce esti e tot ceea ce ai"
Cum ar fi daca intr-o buna zi, te-ai vedea pe tine, fiind altcineva, altceva...o imagine a ta traind prin altul?Te-ai putea accepta cu aceleasi ganduri si simtiri depre viata?Te-ai putea suporta fiind tu, al altui trup?N-as fi crezut vreodata ca amagirea unei idei tampite despre viata va fi transpusa in cei pe care ii voi cunoaste, ca eu, obiectiva fiind(asa cum niciodata n-am putut fi pentru mine)voi putea spune experiente simtite, opuse celor ce-am avut...De-as putea intoarce timpul...Insa el, hapsanul, imi ranjeste in vene...Stiu, ca indiferent de ce sunt, asemenea acelor vremi nu voi mai fi...Nichita saracul prevedea in moarte trecerea inspre altceva, rupt de tine insuti, identitate in trecut, divizibil, altceva fiind, altcineva, si nu un alter ego in prezentul tradus prin viitor...Nu pot intoarce timpul, minuni nu pot naste, morti nu inviu, venele imi latra precum catelul pamantului a turbare si pustiu...Tot ceea ce sunt acum, e tot ceea ce am.Umblu cu visele in buzunar, iau suflete cu mine la piept, zburand, le-nlantui de trecut...Nu pot fi minune...N-am fost nicicand.Sunt urlet, sunt vant...Si de-ar fi sa traiesc in viitor, spre trecut rotind gandul, as sti sa fiu ceea ce n-am fost, pentru ca azi sunt ceea ce-am cautat a fi...
Multumesc,
A.I.L.
