n-ai sa-ntelegi...

N-ai sa-ntelegi vreodata
ce m-a facut sa sper...
aveam in suflet roata
de ore si de cer...
Purtam cuvinte-n tample
si-adulmecam tacerea
Tu te-nvarteai in lume,
tratand numai cu berea...
Eram copil cu suflet,
naiv si fara scop
tu erai vis, marite,
c-un ochi usor miop.
Strangeam singuratatea la piept
in vremuri reci,
tu mestecai in fuga idei,
sa nu te-neci.
Eram o umbra trista pe-ntinsele alei,
tu aruncai cu pietre
pe strazi, printre catei.

Parere-mi fuse totul...
Noi nu ne-am inventat,
La brat mergand cu altul,
cu alta, tu de brat..

Treceam din intamlare
pe-acelas drum tacut...
Eu azi...
Dar tu c-un secol in urma...
M-ai tacut.

Ciudata amintire, ce n-am trait
nicicand...
Poveste de iubire -
Eu vant, iar tu pamant...

amicului, calului

m-am nascut fara noroc...spuse pasul - omului olog...M-am trezit fara de vise-n viata - spuse gandul - omului din fata.
Pentru ce atatea cate s-au trecut?Nu mi-au fost destule orele, de-mi sunt toate precum ceata ce din maini alung?
Pentru ce sa ai, doar ca sa pierzi incet?
Pentru ce sa dai, doar ca sa vezi cum trec?
Nu-mi implu fericirea, n-am ce sa mai adap...setea striga-n coaste- calul imi e schiop...
Pornim la pas, amice, hai, de ne-om tine drumul, sa fim "doi" impreuna, iar nu mereu tot "unul"...