Iacata-ne, iacata-va
stand in ploaie absurzi si goi
timpul se prelinge dintr-o teava
iar pe talpi ne-atarna greu noroi
Iacata-ma-s verde ca si ora
ce-mi crescuse-n ceafa fara grai
ticaitul putred imi batea amiaza
numai tu in toate nu imi mai erai
Iacata cum zburda fericite oase
peste campuri rosii de neant si hau
si cum nu le pasa astor maini trecute
c-au ucis azi noapte-n vis pe Dumnezeu...
Iacata sunt cel ce iti va tine locul
voi crea destinul atarnand de jocul
intamplarii doar...
Imi reneg trecutul, las' sa-l spele ploaia...
sa se scurga alene-ntr-o gura de canal
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu