Nu ne mai suntem

Nu ne mai suntem
ai nostri muritorule,
nu se mai implanta cer in stele,
nici umbra arzanda dorintei mele.


Nu mai suntem copii
Uitatule!
Veci se strigara
In camp alergara,
Unde de vara
Inspre verdele crud


Nu ne mai sunt
Toate de-o era
Nimic nu ne spera
Ca vom mai fi...


Unde-s secundele,
Multele,Mutele..
Muntele albastru de dor-pribegii...
Nu ne mai suntem, Neasteptatule,
decat carunte urme de-o zi!
Nu ne mai suntem ai nostri copii!